„De profesie, OM, încerc să las o urmă cu tocul pe hârtie. Nu cred în tocuri roșii. Fac zgomot.“

Trei anotimpuri pentru Andrei

de

Despre cum a rămas pe stradă vecinul meu Andrei Bercia, despre cum l-am găsit înfășurat în pătura împletită cu zăpadă, am tot scris de la 24 ianuarie încoace. Drumuri peste drumuri, ștampile peste ștampile, haine aduse de la spital, haine duse la spital, taxiuri, medici, pastile, primărie, medici, pastile, hârtii.

Dar, uite că a venit vara și lucrurile merg cursiv spre o soluționare, pe care, la început doar o bâjbâiam. Pentru că suferă de o afecțiune complexă, scleroza multiplă, recent, Andrei a fost evaluat într-o nouă abordare de comisia medicală. Așa că, de la prima indemnizație (în valoare de 500 lei), obținută în februarie, zilele acestea se procesează documentația pentru o majorare ce i-ar permite instalarea într-o rezidență socială.

Roxana Pană, lasă-mă, măcar aici, să-ți multumesc că ai pus umărul în poveste. Și dvs, dna dr. Fuiorea, cu donațiile de palier spitalicesc pentru RMN-uri.

Prin câteva cuvinte aruncate în nori, am adus aproape oamenii din viața veche a lui Andrei, împrăștiați în destine și continente. Cu emoție, cu lacrimă, cu dar.

Mulțumiri și frumoșilor străini care au ajutat fără arginți – maseurul kineto Tony Dumitrescu, gazda generoasă Victoria Georgescu, talentata coafeză Geanina Zamfir, Dumitru Sava, Iuliana Săvulescu care i-a asigurat acoperiș la o pensiune. Mătușii cuiva, verișoarei altcuiva care îl țineau o vreme, necunoscuților din stradă care mă ajutau în sus și-n jos, la stânga și la dreapta.

Oanei, șoferiță înnăscută, care l-a dus cu acte de la poliție la spital, de la spital la primărie, de la primărie la bancă, de la bancă la direcții sociale, de acolo, dincolo, de dincolo, dincoace…  O mână de femeie cu suflet uriaș.

Gata, strâng covorul roșu, mă întorc la Azi.

Banii câștigați prin evaluarea recentă în comisia medicală, peste 1 500 lei, i se vor da în mână, retroactiv, în câteva luni, spre septembrie, altfel și mâine ar avea acoperiș într-o rezidență socială.
Om putea să-l ajutăm pe Andrei să meargă în rezidență și în aceste trei luni, ca să nu-l mai mutăm de la Ana la Caiafa?! Până ne dumirim cum mai facem și treaba asta, să aruncăm un ochi și pe pozele de mai jos, adevăr scuturat de metaforă. Amintiri din trei anotimpuri.

 

 

 

Categorii:
Fără categorie

Lasă un comentariu:

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

!--/Google Analytics -->