fbpx
„De profesie, OM, încerc să las o urmă cu tocul pe hârtie. Nu cred în tocuri roșii. Fac zgomot.“

ANDREI- Din spital, din nou, pe străzi?!

de

Am mai vorbit despre el. Și în iarnă, și, în primăvară. Pentru Andrei Bercia, huzurul copilăriei într-o familie de cercetători, confortul adus de jobul în aeronautică, chipul iubitei, eleganța casei au devenit amintiri râncezite de cele o mie opt sute de zile, pe străzi. Printr-un împrumut la o instituție financiară nebancară, și-a ipotecat viața. Din 15 martie, Andrei va lua startul de la poarta spitalului spre nicăieri. Numai miracol se poate chema faptul că, acum, cititoarea revistei noastre, Iuliana Săvulescu, expert contabil, a deschis două conturi de donații la Banca Transilvania pentru el:

  • Cont Lei:

RO95BTRLRONCRT0141260502, BT Constanța

  • Cont EUR:

RO72BTRLEURCRT0141260501, BT Constanța

Iuliana nu este la prima inițiativă de gen. Pe laptopul oferit de ea, Andrei a aplicat în trei nopți la peste 150 de joburi în IT, proiectare asistată în aeronautică sau traducător (cunoaște patru limbi, dar, de CV am mai vorbit, altădată).

A cincea iarnă în stradă a trecut, m-a sunat, azi, să-mi spună că va fi externat,  ”de vineri, celebra stradă… superdecizie… ”. Și, atunci, mi-au venit în minte astea două luni în care a luptat pentru un altfel de viață: ”mi-a răspuns Renault Tehnologie Roumanie… și francezii de la AKKA”, ”dacă poți, o curea, am o sfoară, momentan”, ”nu mai repara telefonul cu butoane și trow it to the garbage”, ”un kit de Catia  V5 în trei dimensiuni, sună-l tu pe un fost coleg de la institut…”, ”anunță-mă când pun banca de la noi, acolo, mai vin foștii vecini”, ”ofertă de muncă de la YARDY ”, ”cum să fiu plătit în monedă puternică în halul ăsta”, ”problema trebuie rezolvată la Monza, unde m-a dus un tip, operația la coloană, să nu mă mai țin de pereți…”… ”Au zis că trebuie să fac gimnastică medicală pentru problema neuro”.

”Simt că implodez, nu am sânge de gunoi”.

Andrei a folosit fiecare zi în spital pentru a aplica la joburi de pe laptopul unui coleg de salon, apoi, de pe cel primit. A fost supus unor investigații, urmează altele, dar costă. Are nevoie de o cameră închiriată, Dumitru Sava din Londra i-a cumpărat un cărucior cu rotile să se poată deplasa, până va fi pe picioare. Laura Mandoc din Paris i-a trimis, prin prieteni, bani pentru echipamente electronice și alimente. De altfel, Laura, demult, ajută copii defavorizați, în discreție, ea și un grup de români din Franța.

Frumoșii anonimi se adună, ușor, ușor, în jurul lui Andrei.

Îl ascult, vorbă aleasă, îmi spun că educația nu moare nici la -50 de grade.

Cine ar mai fi ok, după ani de zile, pe străzi?! De fapt, întrebarea corectă este: Cine ar mai FI?!

 

PS: Mulțumiri echipei care l-a îngrijit o lună și jumătate din iarnă, Andrei arată mult mai bine.

 

 

Categorii:
Fără categorie

Lasă un comentariu:

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

!--/Google Analytics -->