FRUMOȘII ANONIMI DIN CENTENAR – PROFESOARA DE MATEMATICĂ

Până la un punct, relația dintre femeie și matematică îmi pare sănătoasă, dar, de aici, la complicitatea de a lua matematica prin viață, după ce ai trecut bac-ul, este peste puterea mea de înțelegere. ”De la combinări de n luate câte k, până la căutarea unghiului diedru într-un plan”, am urât-o din tot sufletul meu! Cred că și ea a simțit ceva, altfel, nu-mi explic de ce mi-a trântit prin vise niște teze, chiar și pe la 30 de ani.

De data aceasta, am ales o prietenă cu rădăcini giurgiuvene: Mădălina Giurgescu, profesoară de matematică la Colegiul Național ”Mihai Eminescu”, titularizată cu singurul 10 pe Capitală din acel an. Soție de programator IT, mamă de liceană la mate – info, evident.

1, 2, 3, motor!

• Se spune că matematica este tot ce ne înconjoară? Tu crezi asta?

• ”Eu sunt Alfa și Omega, Începutul și Sfârșitul”… Este un subiect greu și puternic dezbătut. Dumnezeu a creat omul și lumea după o rețetă perfectă și complexă. Matematica este știința numerelor și formelor, o știință care a apărut din dorința oamenilor de a înțelege și a exprima lumea înconjurătoare, o știință care ne ajută pe noi, oamenii, să înțelegem perfecțiunea Creației.

• Da, dar, poate că accesul la înțelegerea unei fărâme din perfecțiunea Creației se face și prin căi ce nu țin de zona științificului. Pot simți perfecțiunea unei flori, a unei picturi, a unui suflet, deși nu dețin un instrumentar matematic de acces.

• Uite, de exemplu, raportul de aur Φ, numărul prin care intrăm în codul sursă al Creației, ca să înțelegem limbajul de programare prin care a fost „scrisă” Creația. Apoi, șirul lui Fibonacci, unde primele două elemente ale șirului sunt 0 și 1, al treilea, se obține adunându-le pe primele două și așa mai departe.

• Există vreo legătură între șirul lui Fibonacci și raportul de aur?!

• Da! Dacă împărțim un element al șirului la precedentul său obținem 1,61803, adică numarul Φ, lucru valabil de la al 14-lea element în sus.

• Mădălina, te rog frumos, coboară-mă un pic pe pâmânt, nu pot să zbor și pic în nas! Pentru cititori, nu că eu n-aș înțelege!

• Șirul ăsta poate fi reprezentat geometric, de pildă, prin spirale.
  Mai multe spirale apropiate pot forma structura unei cochilii de melc, a aripilor unui fluture, a semințelor de floarea soarelui. Valurile mării, iarăși, iau forma unei spirale când se apropie de țărm, la fel și spiralele formate în galaxiile din Univers. Alt exemplu: muzica și matematica! Conexiunea? Armonia! Pitagora a observat că intervalele muzicale puteau fi exprimate în anumite raporturi matematice.

• Zi-mi ceva mai uman, acum, deja, trec la somație!

• ADN-ul uman este matematică! Medicii observă ca anumite intervale muzicale care exprimă armonia fac bine aparatului cognitiv, pe când altele îl disturbă. Deci, raspunsul meu este: Da! Tot ce ne înconjoară este matematică!

• Hai să ne ținem de mână, totuși, eu pe tine, ca să rămâi frumos în Centenar, iar eu, să nu levitez în Universal. Ca să focalizăm un pic, ai fost programator, acum ești profesoară, te ajută matematica dincolo de profesie?

• Evident! Matematica îți dezvoltă gândirea, firea analitică, înveți să faci legături, să-ți pui întrebări, să faci strategii, să gândești problemele “la rece”.

• Da, cred că este așa, dar după analiza obiectivă, impecabilă, poate veni imprevizibilul și dinamitează totul. De unde știu eu că o strategie mă duce în punctul dorit, pot să estimez, să presupun, dar pot interveni factori independenți de mine și atunci mă regrupez spre altă direcție. Eu cred că viteza de reacție și abilitatea de adaptare devin șefi în fața neprevăzutului. Că tot veni vorba de strategie, ce zici, este iubirea ”o matematică imposibilă”?

• O matematică imposibila? Se poate! Poveștile de iubire, relațiile sunt complicate, în general, cu schimbări de situații…, la fel ca problemele de matematică.

• Ce este Centenarul pentru tine?

• Centenarul Marii Uniri mă face să nu uit că sunt român și să sper că această lume creată de strămoși va fi păstrată și ocrotită de noi și de către generațiile viitoare.

• Dacă ar fi să dai o definiție iubirii, care ar fi?

• Esența vieții, vibrația care ne leagă de Univers, de Creator.

• Ai o formație științifică solidă, te-ai gândit, vreodată, să pleci din țară?

• Sincer…da! România produce matematicieni, informaticieni, medici de calitate, extrem de căutați în alte țări, gândește-te câte medalii obținem la olimpiadele internaționale.

• Uite, eu, în gimnaziu, am avut trei profesori, la liceu, doi, se tot schimbau în organigramă. Nu am mers pe trepte, ci cu liftul direct la etajul 8. Dar, s-a simțit că din lift nu știam ce este la etajul 4, de exemplu. Crezi că oamenii se nasc egali pentru matematică sau există un derapaj pe drum și unii încep să o urască?

• Este clar că oamenii sunt diferiți. Unii au talent pentru pictură, alții pentru muzică, și, da, alții pentru matematică. Dar asta nu înseamnă că nu poți avea rezultate bune, prin muncă și perseverență. Matematica se învață cu pixul în mână. Matematica se învață muncind. Matematicii trebuie să îi aplici timp. Probabil că ăsta este motivul pentru care unii încep ”să urască” matematica.

• Se poate matematică fără meditații?

• Da, se poate! Dar este vorba despre ceea ce îți spuneam, elevilor le este greu să muncească! Majoritatea invocă faptul că nu înțeleg de la profesorul de la clasă, că e greu, iar părinții se grăbesc să-i dea la meditații. Eu cred că un copil care nu înțelege nimic în patru – cinci ore, nu va putea să înțeleagă în două ore. Fără să muncească! A, dacă un elev dorește să aprofundeze ceea ce a învățat la școală, atunci meditațiile sunt binevenite.

• Este un festival să lucrezi cu un olimpic. Ce-ți aduce satisfacție, un copil peste medie sau unul găsit la nota 5 și adus la 8?

• Este minunat să antrenezi copii care iubesc matematica, te provoacă profesional, te regăsești în ei! Dar, satisfacție în ambele cazuri. Te mândrești cu cei pe care ai reușit să-i determini să treacă peste acel prag ”nu înțeleg, e greu, nu am chef” și să înceapă să iubească matematica.

• Ai recomanda, fățiș, unui copil de la real să aleagă altceva decât să se lovească cu capul de bac?

• Nu aș recomanda pentru că examenul de bacalaureat la matematică presupune cunoștințe de bază. Dacă un elev are un bagaj minim de cunoștințe teoretice și dacă exersează puțin, obține fără probleme nota 6 la proba de matematică.

• Crezi în măsurătorile IQ? Creierul este, încă, o enigmă.

• Clar, creierul uman este o enigmă! Se spune că ne folosim o parte foarte mică din creier și nu se știe exact ce se întâmplă cu restul nefolosit. Părerea mea este că omul este o mașinărie perfectă, coordonată de acest instrument numit creier pe care nu știm încă cum să-l folosim la maxim sau poate nu suntem încă pregătiți să-l folosim. În ceea ce privește testele IQ, sunt utile pentru ”a măsura” inteligența într-un anumit context social, profesional. Dar, aceste teste nu măsoară inteligența emoțională despre care nu se știe prea multe. Ele au la bază niște prototipuri, niște indicatori raportați la societatea în care trăim. Aceste teste sunt, într-o anumită măsură, utile, dar limitate. Nu cred că dacă un individ răspunde la un set de întrebări, la un moment ”t”, i se poate măsura inteligența, care, în momentul de față, nu are o definiție clară.

La un chef în Grozăvești, spre dimineață, îi vine unuia o idee creață, să facem toți un test de inteligență că tot aveam mintea odihnită. M-au trecut toate emoțiile, dar, când am văzut rezultatul am dansat de ziceai că am luat Wolf-ul, Nobelul, Pulitzer-ul, Pana, Cerbul și Ursul de Aur, pe toate, la un loc.

Vreau să mulțumesc tuturor negociatorilor în relația mea cu matematica, profesorilor mei care, sper că au rămas pasionați de matematici și după ce m-au cunoscut pe mine.

Măcar am fost premiantă la celelalte. Așa!

Acum, Mădălina a apăsat energic și fără cruțare pe butonul liftului ăla vechi și m-a adus înapoi, dar măcar sunt ”par terre”. Nu voi ști ce aș fi aflat la celelalte etaje, așa că puneți burta pe carte, lăsați liftul și urcați treaptă cu treaptă.