Am râs când trebuia să plâng,
Am plâns când trebuia să râd.
M-am oprit când trebuia să alerg,
Am alergat când trebuia doar să merg.
Am rămas trează când trebuia să dorm,
Am adormit când trebuia să stau de veghe.
Am neiubit ce era de iubit,
Doar până azi când lacrimile îmi băltesc retina
Primenindu-mi ochii ca să-ți văd neiubirea,
Le strâng în pumn și ți le arunc în ochi.
Nu-i așa că, acum, mă vezi?
Categorii:
Fără categorie