FRUMOȘII ANONIMI DIN CENTENAR – Cu sufletul la psiholog, adică la dr. Monica Petrescu

De câte belele ne-ar fi ferit o grindină peste Pomul Cunoașterii! Să fi avut acum și noi, un Adam și o Evă, nevitaminizați de mere, dar fericiți pentru că ar fi făcut ce este plăcut Lui. Au mușcat și tot nu știm mai nimic. Dar, pe undeva, am fost iertați – creierul, cea mai grozavă necunoscută, șade, la loc de cinste în vârful trupului, la poalele cerului. Dar, șarpele?! Ce se mai știe de el?! De vorbă cu Monica Petrescu, doctor în psihologie.

Ce părere aveți, cum este așezat omul în Univers? 

• Cum este așezat omul în Univers? În universul nostru pământesc, oamenii se consideră un vârf de lance al evoluției viului pe aceasta planetă, dar la nivelul Marelui Univers, cred că suntem doar o minusculă etapă a unei linii din miliarde de linii de evoluție inteligentă.

La dvs., vin suflete sau minți încărcate care au cedat în administrarea amintirilor sau a singurătății.

• Da, sigur! Vestea bună este că “administrarea” amintirilor și a sentimentelor împovărătoare poate fi învățată. Revizuirea atitudinilor prin resemnificare și înțelegerea mai profundă a lucrurilor sunt o cheie importantă.  În zilele noastre, știința cercetării din psihologie și psihosomatică se deschide spre cunoașterea spirituală de extracție orientală. Când am urmat cursurile terapiei cognitive – comportamentale în Austria, am fost uimită să constat că profesorii mei (germani, americani, austrieci, etc) includeau, în mod pragmatic, în demersul terapeutic respirația de tip yogin, meditația budistă, relaxarea cu diverse culori orientale, alături de proceduri provenite din cultura occidentală.

De ce le este cel mai frică oamenilor? 

• Să piardă (sau să nu obțină) ceea ce își imaginează ei că ar fi cu adevărat important pentru ei: poziția, banii, casa, iubita/iubitul, faima, prestigiul, prețuirea, securitatea, sănătatea, compania etc. 

V-a marcat vreo poveste dincolo de ședința de psihoterapie?

• Da, m-au marcat multe, aș spune marea majoritate, pentru că, în munca cu oamenii, am crescut și eu, deschizând noi porți de cunoaștere, de înțelegere și pentru mintea și sufletul meu.

Einstein spunea că nu are calități deosebite, dar este extrem de curios. Sunteți o avangardistă, studiați permanent noi abordări medicale. Azi, la ce metodă ați ajuns pentru a face un suflet să se iubească? 

• La o metoda holistică, care pune multe instrumente la îndemâna terapeutului, precum și la o acompaniere empatică. Iubirea de sine este extrem de importantă, pentru că de la ea pornește iubirea pentru ceilalți. De cele mai multe ori, suntem separați de ea printr-un strat gros de prejudecăți, traume, învățături greșite, neiertări.

Agenda dvs. este plină, cu noroc, se poate face o programare într-o săptămână. S-au îmbolnăvit oamenii de prea mult suflet? 

• Nu, oamenii nu se îmbolnăvesc de prea mult suflet, ci de faptul că ei îl obstrucționează! Nu știu să îl asculte, nu realizează că este partea lor cea mai profundă, adevarată și înțeleaptă. De multe ori, valorile promovate, și de care, din păcate, ne contaminăm, sunt valori perisabile, legate de partea materială, instinctuală, emoțională și de putere. În plus, educația în famile, școala și societatea, în general, stimulează prea puțin dezvoltarea inteligenței emoționale, dezvoltarea respectului, cultivarea unei igiene relaționale. Aceste lipsuri în educația noastră duc la obtuzitate, conflicte, frustrare, și, în final, la multă suferință.

Psihologul are un acces mai limitat la biochimia creierului față de un medic? Universitatea ”produce” psihologi de școală, diverse grupuri socio – profesionale. Greșesc mult?

• Absolvenții Facultății de Psihologie urmează diferite direcții, în funcție de specializarea pe care o aleg (școlară, industrială, clinică, cercetare). Eu, ca psiholog clinician, am facut formări pe direcția clinică și psihoterapeutică. Anatomie și fiziologie se învață încă de la admitere, după aceeași programă ca medicina. Se mai aprofundează și ulterior, întrucât procesele psihice pot fi influențate de creier, dar nu sunt în niciun caz “secretate” de el. Oricâtă biochimie și anatomie ai învăța, nu vei ajunge prin ele la înțelegerea psihicului uman!

Unde se intersectează psihiatria cu psihologia și unde o ia fiecare pe drumul ei?

• Psihiatria și psihologia au același obiect de lucru: suferința psihică. Psihiatria o abordează, mai curând, chimic, prin medicamente. Când este vorba de alterări majore, cum sunt, spre exemplu, psihozele, medicația sustine bolnavul prin cămașa de forță chimică. Când este vorba de nevroze, tratamentul cu adevărat eficient rămane psihoterapia. Diagnosticul prin instrumente de testare psihologică este făcut de psiholog, care are o pregătire în acest sens. Psihologii se ocupă, de asemenea, de psihoterapie. În Vest, se dezvoltă tot mai mult tendința ca psihiatrul să își facă o formare pe o anumită direcție de psihoterapie. În România, rarisim, un psihiatru are o formare psihoterapeutică.

Care sunt metodele inovative pe care le aplicați și cu ce rezultate?

• Eu, ca psihoterapeut clinician, am o formare cognitiv comportamentală, dar am făcut și multe alte cursuri din alte școli, iar eu mă las inspirată de una sau alta, în funcție de problemă și persoană. Mă ajut, de asemenea, de un aparat de biorezonanță Core Inergetix care îmi dă informații rapide și în teritorii în care competența mea se sfârșește, și, astfel, pot gândi cu mai multă acuratețe cazurile. Aplic, la nevoie, tehnici energetice de tipul Vindecării Reconective sau Qigong-ului. Ce rezultate am? Eu zic că satisfăcătoare. Daca aș putea da timpul înapoi, aș alege să fac aceeași meserie. Îmi dă mare bucurie să contribui la repunerea pe sine a oamenilor.

 Cum administrați o consiliere postdivorț?

• În general, nu am rețete fixe pentru asemenea situații, pentru că divorțul “șifonează” în multe feluri, persoanele. Situațiile trebuie abordate nuanțat, strict personalizat.

V-am recomandat, acum zece ani, unor prieteni aflați în toiul divorțului. Au traversat oceanul și au venit. Este incredibil, dar, după o săptămână de terapie, și-au retras documentele de divorț! Acum sunt tot împreună, bine mersi. Cum ați făcut această minune?

• Nu știu să fac minuni! Am însă avantajul minții detașate, pregătirii asidue, practicii îndelungate și iubirii de oameni. Toate astea ajută să vedem lucrurile cu un număr mai redus de iluzii, de distorsiuni.

Ați trăit vreo experiență dincolo de „limitele realității”, o experiență extrasenzorială?

• Da, am trăit experiențe numite extrasenzoriale (nu îmi place eticheta de paranormal, pentru că ele aparțin, de fapt, normalului). Pacienți, prieteni, colegi mi-au relatat frecvent asemenea fenomene. Ele se pot referi la telepatie, trăiri, inspirații, cunoașteri, resimțite sub anumite influențe energetice sau informaționale, etc. În vindecarea reconectivă, spre exemplu (metodă de vindecare promovată de medicul american E. Pearl), majoritatea covârșitoare a pacienților trăiesc experiențe care pot fi puse cu greu în cuvinte, tocmai pentru că ele depășesc plaja trăirilor senzoriale și a ceea ce noi construim pe baza acestora, în planul abstractului. În general, oamenii investesc multă încredere în ceea ce le oferă simțurile. Avem chiar ziceri de tipul „nu cred până nu văd” sau „am auzit cu urechile mele” prin care omul pune chezășie percepțiile obținute prin simțuri. Uităm că ele sunt foarte limitate și supuse iluziei ! Fizica modernă, în special cuantică, ne relevă un univers mult mai complex decât a putut fi imaginat vreodată. Experimentele, devenite deja clasice, ne-au relevat influența comportamentului particulelor subatomice prin simplul fapt că sunt observate! Prin atenție și intenție pot fi accesate și manipulate energiile corpului și ale universului. Artele marțiale sunt și ele o dovadă în sensul acesta. Măsurând intensitatea unei lovituri cu ajutorul unui manechin ce avea un aparat de înregistrare a forței de lovire, s-a constatat că cea mai puternică lovitură nu a fost a boxerului de categorie grea (campion absolut, de altfel), ci a unui ninja care cântarea cu mult mai puțin decât boxerul. Într-o călătorie în China, am cunoscut pe unul dintre vindecătorii echipei care, prin tehnici de concentrare mentală, topeau tumori în curs de minute. Acestea nu sunt minuni, nu sunt apanajul unor oameni dotați cu puteri speciale, ci sunt, pur si simplu, demonstrații ale unei cunoașteri avansate, dublate, desigur, de mult antrenament.

Cum ne prindem că trebuie să ajungem la psiholog?

• E simplu! Când nu găsești răspunsuri satisfăcătoare la problemele pe care viața ți le ridică la fileu, când te simți descurajat, framântat, anxietat, lipsit de chef, trist, confuz, blocat, însingurat, copleșit de situații, conflicte, când nu găsești direcția sau, pur si simplu, ai mare nevoie de un suport, o clarificare, un punct de vedere, o încurajare, înțelegere sau dorești să aduci plus valoare în dezvoltarea personală.

Dacă ați defini iubirea…

• Iubirea…este cel mai bun medicament al sufletului nostru, al ființei noastre în întregime.

Ce este Centenarul pentru dvs.?

• O invitație la mai multă unitate de neam, fără șovinisme, respect al strămoșilor, rădăcinilor noastre, valorilor pe care le-a dat acest popor de-a lungul timpului.

O idee pentru oameni, pentru a-și însenina viața?  

• La nivel de minte, un continuu efort de a rafina înțelegerea realității, a semenilor, situațiilor, iar, la nivel de suflet, dezvoltarea capacității de a ierta și a iubi.