„Totul în viață este un spectacol pentru cei care știu să-l interpreteze.” William Shakespeare
Arta teatrală nu se află, nicidecum, în confortul divertismentului, dimpotrivă, la o privire mai atentă, ne pică fisa că este un ghid spre eul nostru, oferindu-ne, ca spectatori, noi putințe de contemplare de care habar n-aveam.
„Geniul crimei” de George F. Walker, în două cuvinte, ne oferă reacțiile unor oameni aflați în situații-aisberg, răspunsuri imprevizibile la stimulii puterii și controlului, într-o poveste alertă care se petrece în chenarul corupției. Totul, calibrat într-o notă comică, cu nerv și prospețime.
Spectacolul de față, produs de UNATC, în colaborare cu Teatrul de Comedie din București, sub lupa regizorală a lui Theodor-Cristian Popescu, s-a petrecut și încă se petrece, cu o distribuție tinerească, absolvenți ai UNATC. La jumătate de an de la premieră, piesa a avut deja 16 reprezentații, ceea ce validează ideea că ar putea rămâne în repertoriul Teatrului de Comedie.
Am ieșit de la piesă, cu gândul la cvintetul acesta de GEN Z, tineri talentați, care, prin energie și prospețime, în dozajul cuvenit, aduc bun și aduc bine. Tot gândindu-mă la piesă, am întors bicicleta și m-am oprit fix în holul teatrului. Descălecasem înainte, se-nțelege. Eram pornită să-i aștept. Voiam musai să aflu cum s-a petrecut cuplajul lor cu arta teatrală. Și am aflat.
Alo! Distribuția din ”Geniul crimei”, hai, aci, în pagină!
Paula PÎRVU (Shirley), 21 de ani:”Teatrul înseamnă vindecare, universul în care pot evada, în care pot uita de grijile cotidiene.
Teatrul e un loc sigur, în care mă pot retrage pentru a mă încărca. Teatrul îmi ascultă inima și vorbește cu sufletul”.
Sergiu Narcis RADU (Stevie), 23 de ani, originar din Ploiești, ne spune că prima întâlnire cu teatrul a avut loc prin clasa a X a. ”Cunoscând oameni pasionați de teatru încă din liceu, mi-am dat seama că vreau să lucrez în echipe tinere, așa am decis să dau la facultatea de teatru. Astfel, pot întersecta cât mai mulți actori, pasionați ca mine, alături de care să joc și să transmit povești oamenilor”.
Mara VICOL (Amanda), 21 de ani, născută în Piatra Neamț: ”Am fost un an la Politehnică, la Inginerie Aerospațială, dar, până la urmă, m-am decis să dau la teatru. A fost cea mai bună alegere pe care am făcut-o.”
Rareș Ștefan ULARU (Phillie) și-a evaluat, precoce, traseul spre teatru, ”în clasa a V-a, dintr-o joacă, iar, în timp joaca a devenit una serioasă și asta vreau să fac toata viața. Mă emoționează când aud spectatorii râzând, sau oftează, sau plâng. Îmi place la finalul piesei, să le văd ochii sclipind de bucurie. Știu că prin ceea ce facem noi, ca actori, putem să-i aducem pe oameni mai aproape de sinele lor. Totodată, există și o satisfacție personală, dintr-o perspectivă egoistă, întrucât teatrul e un soi de refugiu pentru mine.”
Cătălin Gabriel VÎLCU (Rolly), 23 de ani, bucureștean din Cartierul Berceni:
”Sunt foarte preocupat de tot ce înseamnă teatru, film și artele spectacolului. Cred foarte mult în ceea ce fac și mă dedic total. Am făcut nouă ani de karate, cânt si compun muzica rap/trap din clasa a III a. Îmi place să cred că sunt un om bun sau măcar încerc să fiu.”.